Carne. Carne vie. A venit un gand care a taiat in gandurile mele precum un cutit taie painea proaspata. A lasat marginile zimtate, rupand nepasator bucati din ele si lasandu-le sa cada la intamplare pe bucata de lemn atent finisata.
Nu poti sa sustii ca nu insemni nimic pt nimeni, niciodata, pt ca tocmai ai luat locul unei persoane extrem de importante in viata mea. Cu totii stim despre cine e vorba. La cat de usor ma las descoperit probabil ca si portarul liceului stie despre cine e vorba. Asta in cazul in care a intrebat vreodata. Dar acum pot spune ca era vorba, nu mai e. Sa explic:
In urma cu cativa ani imi gaseam inspirarea de a mazgali in pixeli in cele mai nepopulare piese de la Coldplay. Si mazgaleam cu ceea ce mi se parea mie a fi talent. A fost cea mai prolifica perioada a vietii mele de pana acum, visam intr-o zi cati altii in sapte. Fotografiam fara sa stiu ce fotografiez, dar intotdeauna ieseau poze bune. Ma plimbam pe munti si dealuri si imi era frica de masini, desi le iubeam. Eram chiar incantat ca sunt posesorul unui blog pe care pot sa-mi exprim ilegal de liber opiniile si .. sentimentele banuiesc. Aveam un fel de tel, desi nu era chiar un tel. Nu sunt capabil de trairi ordinare pt ca nu-mi e in fire. Aveam atat cat imi trebuia.
Apoi:
A venit o seara in care am considerat suficienta suferinta inexistentei si m-am hotarat sa ma indrept spre ceva mai real, mai palpabil. Zeii m-au ascultat si mi-au dat ce mi-am dorit, dar nu era ce aveam nevoie. Intotdeauna punem dorintele in fata nevoilor, doar pt ca suntem oameni. Eu am nevoie de tine, dar acum nu te doresc. Mi-a spus "nu sunt suficient de feminina". Am raspuns naiv "ba sigur ca esti", chiar daca habar nu aveam despre ce vorbea.
Amintirile ma gonesc in coloseumul mintii mele acum ca ascult mizeriile astea.
As vrea ... mi-ar placea ...
Vreau sa te ascult, sa-ti sorb fiecare cuvant cum sorb ciocolata calda, chiar inainte sa se transforme in budinca. Vreau sa te ascult inainte sa te transformi intr-o femeie pe care sa n-o mai pot recunoaste dintre mii. Pentru ca acum pot. Mi-am dat seama si de ce iti place sa mergi in J., cand iti place. Zgomotul iti acopera identitatea iar multimea nu cere niciodata detalii. Te vede ca pe un intreg, un intreg pe care tu esti dispusa sa-l cedezi. Apropos de voi: am aflat dintr-o comedie mild ca sunteti capabile de sentimente. E o crima faptul ca nu le folositi. Ati putea cuceri lumea, eventual. Ati putea ...
Cu aceasta greseala editoriala I go "back to square one" in privinta multor lucruri. Tradez, dezvalui, nu mint si presupun. Imi ramane sa mai astept, de dragul strazii care da in piata obeliscului. Cat?
"not swallowed in the sea, no .."
Un comentariu:
Femeia TA va fi mereu usor de descoperit intre celelalte. Pentru ca mereu vor fi ele si Ea.
Identităţii din buletin să-i uiţi prezenţa- asa spune Cretzu si eu il cred.
N-am putea cuceri lumea. Pentru ca nu avem nevoie de ea. Nu "ni-o" trebe.
Nu e piata obeliscului. E piata cu porumbei.
Trimiteți un comentariu